Bibliotecă

Biblioteca OMNIA a fost fondată din iniţiativa unui grup de intelectuali craioveni - scriitori, oameni de teatru, cadre universitare, artişti plastici - cu sprijinul Institutului pentru Dezvoltarea Relaţiilor Culturale cu România din Lyon-Franţa şi cu ajutorul Primăriei din Lyon şi al cetăţenilor lyonezi. La 25 mai 1990, prin ordinul semnat de ministrul Culturii de-atunci, Andrei Pleşu, Biblioteca OMNIA a devenit filială a Bibliotecii Naţionale a României. Inaugurarea oficială a bibliotecii a avut loc la 1 iulie 1991 în prezenţa unor prestigioşi invitaţi, personalităti ale vieţii culturale şi politice din Craiova şi din ţară, a unei numeroase delegaţii din Franţa, in frunte cu primarului Lyon-ului. Biblioteca deţine un fond de aproximativ 30000 de volume din diverse domenii : literatură, critică si istorie literară, lingvistică, istorie, sociologie, medicină, filosofie, artă, sport, geografie, management şi marketing, ştiinţe economice, dicţionare, enciclopedii, precum şi o colecţie de periodice : Lire, Magazine Littéraire, Figaro Magazine, Art et décoration, Beaux Arts, Cahiers du Cinéma, Géo, Science et vie, Histoire, Le Nouvel Observateur, Phosphore, Time, Reader`s Digest, Paris Match etc. Fondul bibliotecii deţine importante colecţii - Enciclopedia Universalis, Enciclopedia Britannica, Enciclopedia Alpha Juniors, Tout l`Univers, Dictionnaires Larousse, Dictionnaires des œuvres, Beautés du monde, Encyclopédie Bordas-Mémoires du XXe siècle, Cahiers de l`Herne - a căror valoare este remarcabilă. Fiind o bibliotecă publică, ea funcţionează cu două săli de împrumut, o sala de lectură, o sală de periodice, unde accesul se face pe baza permisului de intrare. Printre cei care au contribuit cu donaţii la fondul de documente al Bibliotecii OMNIA se numără: Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Municipală din Lyon, Ordinul Cavalerilor de Malta-Paris, Ambasada Franţei la Bucureşti, Institutul Franco-Român "Liviu Rebreanu" din Lyon, Editura Gallimard, Editura Actes Sud, Biblioteca Palaiseau, Biblioteca Le Puy, Primăria din Bergerac, Clubul Rotary, Consulatul Francez din Craiova. Pentru a putea organiza conferinţe, simpozioane, cenacluri, întâlniri literare şi colective s-a constituit Fundaţia Bibliotecii OMNIA. Ea urmăreşte sporirea fondului de documente al bibliotecii. A fost iniţiată seria "Întâlnirile OMNIA". Între cei care, de-a lungul anilor, au răspuns iniţiativei de a participa la aceste reuniuni culturale se numără personalităţi ale vieţii culturale româneşti: Irina Mavrodin, Octavian Paler, Andrei Pleşu, Mircea Dinescu, Varujan Vosganian, Al. Paleologu, Mihai Şora, Mircea Martin, Livius Ciocârlie, Al. Călinescu, Ioan Groşan, Vlad Ciobanu, Tudor Gheorghe, Dinu Adam, Mircea Martin, Ştefan Augustin Doinaş, Marin Sorescu, Adrian Marino, Laurenţiu Ulici, Marian Papahagi, iar din străinătate: Jacques Derrida, Lorand Gaspar, Michel Deguy, Roberto Sanesi, Wiliam Snodgrass, Jo Shapcott, pictoriţa japoneză Ajako Yamada, Haruya Samya, traducător de proză românească în limba japoneză. Filiala OMNIA îşi are sediul într-un imobil, monument de arhitectură, cunoscut sub numele Casa Plesia, înscris în Lista monumentelor istorice, fiind una una dintre construcţiile impozante ale Craiovei, construită în 1890, după proiectul arhitectului francez Albert Galleron, în stil eclectic., cu predominanţe neoclasice si neobaroce în interior, cu vitralii realizate în spiritul şcolii româneşti, cu motive geometrice si florale, scară interioară şi feronerie în stil baroc, plafoane cu margini aurite, oglinzi veneţiene şi lambriuri sculptate. Ca urmare a acordului cadru de împrumut dintre Ministerul Culturii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), Biblioteca Franceză Omnia din Craiova va beneficia de finanţarea executării lucrărilor de restaurare, consolidare şi modernizare a clădirii, conform "Programului privind consolidarea, restaurarea şi modernizarea monumentelor istorice din România", implementat de Ministerul Culturii. Foto: Monumentalistul

Aproximativ 200000 de cetățeni solicită sau frecventează anual Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” pentru a împrumuta cărți, pentru a organiza sau participa la diferite acțiuni culturale și educative sau pentru a căuta on-line informații despre probleme legate de sănătate, educație, locuri de muncă, dezvoltarea afacerilor, dar și pentru comunicarea cu rudele sau prietenii. În 2018 au fost împrumutate sau consultate aproximativ 250000 de documente din colecțiile bibliotecii. Numărul mare de cetățeni care folosesc serviciile Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” este un indicator relevant al influenței și importanței de care se bucură biblioteca. Pentru activitatea desfășurată, precum și pentru proiectele implementate, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a fost distinsă cu titlul „Biblioteca Anului” în cadrul Galelor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), desfășurate în decembrie 2018 la București. Istoria Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” a început cu mai bine de un veac în urmă. Inaugurarea Fundației Alexandru și Aristia Aman, în 21 decembrie 1908, a reprezentat prima inițiativă privată din Craiova în sensul înființării unui centru cultural complex destinat publicului. Momentul festiv s-a desfășurat în prezența distinsului cărturar Spiru Haret, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice la momentul respectiv. Parte integrantă a fundației inițiale, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” și-a desfășurat neîntrerupt activitatea de la înființare și până în prezent. În momentul de față, fondurile de cărți, reviste și ziare ale bibliotecii numără peste 628088 unități, dintre care 535 cărți vechi românești și străine rare din secolele XVI – XIX, precum și 5 manuscrise valoroase. Biblioteca dispune de patru filiale locale, în cartierele Craiovița Nouă, Brazda lui Novac, Rovine și Valea Roșie, precum și de mai multe filiale și centre culturale pe care le sprijină în afara granițelor țării: Canada, Serbia, Italia, Bulgaria, Grecia și, în curând, Republica Moldova.

Biblioteca a început să funcţioneze, în anul 1956 cu un număr redus de volume, achiziţionate de primăria locală. Până în prezent biblioteca a reuşit să achiziţioneze 40 317 volume din diverse surse (finanţare publică sau donaţii). Din 1997 devine bibliotecă municipală, iar din 1998, prin Hotărârea Consiliului Judeţean Dolj nr. 66/25 august 1998 primeşte denumirea de Biblioteca Municipală Calafat. Până în 2006 a funcţionat într-un local situat pe strada 22 Decembrie nr. 17, iar din 2007 se găseşte înr-un imobil situat pe strada Gh. Doja, nr.3A. Sursa: www.bibnat.ro/biblioteci.php?id=2662 Foto: calafatro.wordpress.com/despre/media

Actul de naştere a fost emis la iniţiativa prof. Gh. Tomescu, către principalele instituţii ale oraşului. Acordul a fost semnat de 100 de băileşteni. Primul bibliotecar a fost învăţătorul Nicolae Mirescu. Biblioteca a funcţionat în Casa de Cetire, iar în prezent funcţionează în Casa de Cultură. Sursa: www.bibnat.ro/biblioteci.php?id=2661

Este înfiinţată în anul 1935 sub denumirea Biblioteca pentru popor - Anton Pann, de către învăţătorul Nicolae Mitea în clădirea şcolii primare proaspăt inaugurate. În 1968, localitatea este declarată oraş, iar Biblioteca devine Biblioteca Orăşenească. În 1984, după ce fusese mutată în diverse locaţii, Biblioteca se reîntoarce în localul în care a fost înfiinţată. În anul 2002, prin sprijinul prof.univ.dr. Irinel Popescu, începe informatizarea bibliotecii prin dotarea cu două calculatoare, programul de înregistrare TinLib şi conectarea la Internet. Intrarea în U.E. a însemnat participarea bibliotecii la diferite programe şi proiecte, în urma cărora a fost înfiinţată secţia audio-video. Sursa: www.bibnat.ro/biblioteci.php?id=2774 Foto: www.bibliotecafiliasi.ro

Biblioteca a funcţionat permanent de la înfiinţare până în prezent, având mai multe locaţii, actualmente având sediu propriu. Clădirea se află în patrimoniul Primăriei oraşului Bechet. Imobilul are o suprafaţă de 60 mp, este compusă din 5 încăperi. Biblioteca a funcţionat din anul 1950 cu un număr redus de volume sub diferite titluri: populară, centrală, a Raionului Gura Jiului, publică a comunei şi în prezent orăşenească. Biblioteca şi-a îmbogăţit colecţiile prin finanţare publică şi prin donaţii de la Biblioteca Judeţeană, precum şi de la diferite persoane fizice. Oferă împrumut la domicilu pentru copii şi adulţi, împrumut la sala de lectură, prezentări de carte, recomandări bibliografice. Organizează zilele bibliotecii, expoziţii de carte, numeroase activităţi culturale în colaborare cu liceul din localitate, cu şcoala generală şi grădiniţele. Sursa: www.bibnat.ro/biblioteci.php?id=2772 Foto: ro-ro.facebook.com/biblioteca.bechet

Biblioteca orăşenească deţine fondurile culturale ale Aşezămintelor Brâncoveneşti şi Fundaţiei Regale. Sursa: www.bibnat.ro/biblioteci.php?id=2773 Foto: www.facebook.com/bibliotecaorasuluidabuleni

Biblioteca Oraseneasca "Mircea Radina" Segarcea a fost infiintata in anul 1923 din initiativa membrilor Cercului Studentesc Doljean, dupa cum se aminteste in cronica culturala a lui C.D. Fortunescu din Revista Arhivelor, avand pentru inceput un numar de 164 volume. Sediul bibliotecii a fost inaugurat in anul 1926, carei i s-a atribuit numele de Biblioteca Comunala "Ferdinand I". Dupa cel de-al doilea razboi mondial, biblioteca a existat sub denumirea de Biblioteca Comunala Segarcea. Incepand din anul 1951 ea devine Biblioteca Centrala Regionala Segarcea, denumire sub care functioneaza pana in anul 1968, cand, odata cu declararea localitatii ca oras, ea se va numi Biblioteca Oraseneasca Segarcea. La initiativa colectivului bibliotecii, in urma referatului Directiei Contencios Juridic Administratie Locala, Consiliul Judetean Dolj prin decizia nr.78/19.10.2000 hotaraste atribuirea numelui scriitorului Mircea Radina-fiu al localitatii, bibliotecii orasului Segarcea. Sursa: http://www.primariasegarcea.ro/oras/cultura-invatamant.php Foto: biblioteca-segarcea.oltsoft.ro/