Culă

Satul Cernătești, veche vatră de civilizație oltenească, este atestat în documente din 1500. Prima clădire fortificată din această localitate este  construită de către negustorul Dimitrie Cernat încă din 1600. Era o casă întărită, cu două niveluri, pe coasta dealului Obedeanu. La începutul secolului al XVIII-lea, unul din descendenții negustorului Cernat a supraînălțat clădirea cu un etaj, întărind-o ca pe o fortăreață. După 1800, clădirea trece în patrimoniul familiei Cernăteștilor, care a modificat-o. Aceasta a fost consolidate printr-un contrafort masiv din zidărie la colțul dinspre sud-vest. Cula Cernăteștilor a făcut parte dintr-un ansamblu gospodăresc cu conac, dependințe, remize, magazii, grajduri, împrejmuit cu garduri înalte. Acestea, cu trecerea anilor, au fost demolate până la temelie, rămânând doar cula, ca o mărturie a istoriei zbuciumate de pe aceste meleaguri. Cula de la Cernătești, prin vechime, arhitectură și amplasare, este una dintre cele mai interesante. Între anii 1967 și 1969, cula a trecut în patrimoniul statului, ca bun abandonat, ajuns într-o stare de ruină, fiind restaurată de administrația locală și adusă la înfățișarea ei originală. În anul 1972, a fost transformată în muzeu, destinația ei fiind aceea de a găzdui mărturii ale trecutului din acest loc. 

Locul pe care se află Cula Izvoranu - Geblescu din Brabova a fost cândva marginea unei mari păduri seculare de stejar, din care azi n-a mai rămas nimic, vatra ei fiind ocupată de sat. Despre aceste așezări, care se întind de-a lungul pârâului Brabova, documentele spun că inițial ar fi fost construite de fostul caimacam al Olteniei, Constantin Braboveanu. Până la el, oamenii acestor locuri trăiau în case răsfirate pe o mare întindere. În actuala vatră a satului nu erau decât casele câtorva familii, mai înstărite, dintre care cea mai veche, ce s-a perpetuat sute de ani, a fost cea a familiei Izvoranu, ce-și trage numele de la șătrarul Barbu Izvoranu. La începutul secolului al XIX-lea, Constantin Braboveanu ajunsese principalul proprietar al localității, pe care a preluat-o de la vechii boieri Izvoranu. Constantin Braboveanu, interesat probabil să exploateze pădurea și să mărească suprafața cultivabilă, a construit case „în linie” pe valea Brabovei, pe care le-a dat spre folosință atât locuitorilor vechii așezări, cât și unora aduși din alte părți. Satul a luat numele de Brabova (de la Braboveanu) tocmai datorită acestei sistematizări. Printre bunurile preluate de la familia Izvoranu s-a aflat și o culă care făcea parte din ansamblul gospodăresc al boierului. Nu se știe precis când a fost ea construită de Barbu Izvoranu, dar datează, probabil, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Știm însă că, în anul 1802, a fost înălțată cu un etaj de Constantin Braboveanu. Această supraetajare a fost făcută, probabil, ca urmare a întețirii atacurilor cârjaliilor și pazvangiilor care, la 1801, au ars mai multe cule din Oltenia. În anul 1841, moșia Brabova ajunge în stăpânirea lui Radu Geblescu, care o cumpără de la Constantin Braboveanu. De la Radu Geblescu, moșia și cula trec ca moștenire fiului său, Constantin, care, la rândul lui, o dă drept zestre fiicei sale Elvira, cu ocazia căsătoriei ei cu prințul Filip Bibescu, fratele lui Anton Bibescu, care stăpânea podgoriile din Corcova.