Instituții de cultură

Constituit în 1992 ca un continuator al marelui ansamblu “Nicolae Bălcescu” din Craiova, în intenţia de a da o expresie scenică diversităţii folclorului oltenesc şi în acelaşi timp folclorului din toate zonele folclorice ale României, Ansamblul Folcloric “Maria Tănase” a obţinut de-a lungul anilor, un binemeritat succes şi renume atât în ţară cât şi în străinătate. Transpunerea în scenă cu cea mai mare grijă a jocurilor tradiţionale şi promovarea cu consecvenţă a cântecului popular autentic, au făcut din Ansamblul Folcloric “Maria Tănase” unul dintre cele mai reprezentative şi valoroase ansambluri din România. Coregrafia a fost semnată pe rând de maestrul Marian Badea, maestrul Puiu Vasilescu, iar apoi coregraful Marin Stîrcu, a căror experienţă a fost preluată de valorosul maestru de dans, Ionel Garoafă, care conduce secţia de balet formată din cei 20 de dansatori cu un profesionalism aparte. Conducerea muzicală a fost semnată, timp de 25 de ani, de cunoscutul violonist şi dirijor maestrul Nicu Creţu care a realizat în mod original aranjamentele muzicale pentru orchestra compusă din instrumentişti valorosi. Alături de orchestră îşi desfăşoară activitatea cei 12 solişti ai ansamblului: Niculina Stoican Mariana Ionescu Căpitănescu Constantin Enceanu Petrică Mîţu Stoian Marius Măgureanu Liliana Popa Lavinia Bîrsoghe Manuela Moţocu Aneta Şişu Cristi Banateanu Ciri Mayer Liviu Dică Valoarea Ansamblului Folcloric “Maria Tănase” a fost recompensată la festivalurile naţionale şi internaţionale din Grecia, Egipt, Franţa, Italia, Germania, Spania, Bulgaria, Iugoslavia, Turcia şi Iran. Ne bucurăm şi suntem mândri că prin tot ceea ce facem în planul valorificării tradiţiilor noastre populare suntem reprezentanţii fideli ai spiritului românesc pe care-l ţinem cu drag sub patronajul luminos al Doamnei cântecului nostru popular, Maria Tănase. Sursa: https://www.facebook.com/pg/ansamblulmariatanase Foto: https://www.facebook.com/pg/ansamblulmariatanase

Dată în folosinţă în anul 1963, are o sală de spectacole cu 500 de locuri şi sala studio „Marin Sorescu” cu 100 de locuri.

Casa de Cultura initiaza si desfasoara proiecte si programe in domeniul educatiei permanente

Programul pentru începători grupa mica: Marti si Joi de la 16:00 la 18:00; Programul pentru începători grupa mare: Marti de la 18:00 la 20:00; Programul pentru avansați grupa mica: Miercuri si Vineri de la 16:00 la 18:00; Programul pentru avansați grupa mijlocie: Miercuri de la 18:00 la 20:00; Programul pentru avansați grupa mare: Joi de la 18:00 la 20:00; Programul pentru avansați grupa mixta (băieți + fete): Vineri de la 18:00 la 20:00; Toate grupele pot veni Duminica de la 10:00 la 12:00 la Clubul Copiilor Dăbuleni.

Ca orice altă „casă de cultură studențească” din ţară, Casa de Cultură a Studenților din Craiova oferă tuturor studenților din centrul universitar oltenesc o alternativă de petrecere a timpului liber într-un mod util, prin diverse acțiuni ce vin în completarea programelor de studii și a pregătirii profesionale. Scurt istoric Casa de Cultură a Studenților a luat ființă exact acum o jumătate de secol, în 1964, devansând cu un an înfiinţarea Universităţii din Craiova. Mai întâi, CCS Craiova a activat în Palatul „Nicolae Titulescu”, sub supravegherea Ministerului Învăţământului.În anul 1979, nevoia de extindere a activităţilor a dus la mutarea sediului Casei de Cultură a Studenţilor la adresa din strada Eugeniu Carada, demarându-se lucrările şi pentru construirea unor noi corpuri de clădiri, inclusiv a unei săli de spectacole de mari dimensiuni. După 9 ani de munca asiduă, lucrarile au luat sfârșit, astfel că pe 2 mai 1988 Sala mare de Specatacole a fost dată în folosință. Curând, sala a intrat în conştiinţa studenţilor datorită desfașurării primului festival studențesc „Jazz, Folk, Rock”. Datorită impactului mare al acestui eveniment de amploare, toate Casele de Cultură din țara au preluat ideea și astfel s-a ajuns la prezentarea evenimentului în celebra revistă Billboard. De-a lungul vremii, Casa de Cultură a Studenţilor a organizat și a desfășurat proiecte și acțiuni cultural-artistice, educative, dar şi distractive, turistice, sportive şi de agrement, destinate cu precădere studenților. Casa de Cultură a Studenților Craiova a fost și rămâne un loc deschis tuturor studenților voluntari, ajungând să devina una dintre cele mai active instituții de acest gen. De aici au plecat nume mari în show-biz-ul românescu, precum Gabriel Cotabiță, Aurelian Temișan, Vacanța Mare sau Janina Matei. Casa de Cultură a Studenţilor a reprezentat de la începuturi un spaţiu al spiritelor tinere şi libere, al culturii autentice, oferind tinerilor o alternativă elevată de petrecere a timpului liber. Această instituţie reprezintă un mediu în care se dezvoltă calităţile artistice şi morale ale tinerilor studenţi, fiind totodată un spaţiu de manifestare pentru experimente culturale, precum şi de promovare şi afirmare a tinerelor talente. Concluzii şi perspective La 50 de ani de la înfiinţare, Casa de Cultură a Studenților a rămas edificiul cultural care găzduiește, formează, promovează și afirmă talentul studenților care frecventează formațiile, cursurile, cluburile și multiplele activități organizate de CCS sub îndrumarea referenților de specialitate. Totuşi, în ciuda faptului că lucrările de modernizare nu au lipsit, activitatea CCS Craiova este limitată de rigorile bugetare omniprezente în domeniul cultural şi educaţional. Pierderea unei părţi consistente din spaţiul în care îşi desfăşura activitatea (clădirea veche, reintrată în posesia moştenitorilor legali) precum şi valuri succesive de restructurări ale personalului şi-au spus cuvântul asupra activităţii Casei de Cultură a Studenţilor. Speranţa Casei de Cultură a Studenţilor este ca, odată cu mult aşteptata Lege a Descentralizării şi intrarea sub tutela Primăriei Municipiului Craiova, activitatea sa să capete şi mai multă strălucire şi eficienţă, iar contribuţia studenţilor la transformarea Craiovei într-o adevărată capitală culturală să fie una de excepţie.

A fost infiintata in anul 1937, de catre cunoscutul publicist Constantin Saban Fagetel, fiind la inceput Camin Cultural. Din anul 1968 devine Casa de Cultura a orasului Segarcea. De-a lungul anilor a avut loc o sustinuta activitate culturala. In cadrul Casei de Cultura activeaza ansamblul de datini si obiceiuri "Segarceanca", condus de catre solistul de muzica populara Marius Josceanu. Clădirea în care funcționează are două niveluri, o sală de spectacole de 350 de locuri şi o sală de conferinţe, în aceeași clădire aflându-se şi sediul Bibliotecii Orăşeneşti „Mircea Radina“.

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj (C.J.C.P.C.T. Dolj) este o instituție publică de cultură, cu personalitate juridică, din subordinea Consiliului Judetean Dolj (C. J. Dolj), instituție de specialitate cu rol de cercetare, culegere, arhivare, transmitere și promovare a culturii tradiționale din județul Dolj, precum și de punere în valoare a creației contemporane a județului nostru. A fost înfiintat la 1 decembrie 1955, prin Decret de Stat sub denumirea de Casa Regionala a Creatiei Populare din Oltenia, institutie menita a îndruma si controla activitatile artistice de amatori, accentul punându-se atunci, ca si înca foarte multi ani de-atunci, pe ideea de cultura de mase. În subordinea Caselor Regionale de Creatie Populara se aflau Caminele Culturale (la vremea aceea existau si camine culturale de cartier în fiecare oras) si Casele Raionale de Cultura. De-a lungul vremii această instituţie a purtat şi alte denumiri: Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă Dolj, Centrul Creaţiei Populare Dolj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Valorificarea Culturii Populare Dolj, iar din anul 2003 Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, titulatura actuală. Obiective: - Cercetarea etnologică şi antropologică; - Conservarea (arhivarea) tradiţiilor şi valorilor perene ale culturii populare, apărarea lor împotriva tendinţelor de poluare şi degradare; - Dezvoltarea tradiţiei în contemporaneitate, stimularea procesului de creaţie populară în toate genurile artistice, promovarea (valorificarea) prin mass-media şi tipărituri a creatorilor şi performerilor tradiţiei şi creaţiei populare autentice; - Iniţierea, organizarea şi desfăşurarea, anual, a unor manifestări cultural - artistice specifice culturii tradiţionale (Zile de comună, concursuri, întreceri, festivaluri locale etc.).

Activitatea desfășurată de Centrul Județean pentru Protecția Naturii, Turism și Dezvoltare Rurală Durabilă Dolj are ca obiectiv general asigurarea managementului și punerea în valoare a patrimoniului natural al județului Dolj prin îndeplinirea îndatoririlor ce revin Consiliului Județean Dolj pentru administrarea siturilor Natura 2000 și a ariilor naturale protejate, îmbunătățirea calității vieții în mediul rural prin dezvoltarea durabilă și desfășurarea de activități de promovare și dezvoltare a turismului în județul Dolj.

Inaugurat în 2016, într-una dintre clădirile fanion ale Craiovei – Casa Damianov, Centrul Transfrontalier de Informații și Comunicații Dolj-Vratsa își desfășoară activitatea în cadrul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”. Înființat cu scopul de a pune bazele unui hub transfrontalier, în măsură să contribuie la consolidarea comunicării și informării pe ambele maluri ale Dunării, centrul transfrontalier coordonează procesul de dezvoltare continuă a portalului informațional, respectiv catalogului online pe care toți cei interesați îl pot consulta în vederea accesării documentelor de patrimoniu, articolelor de presă, hărților, fotografiilor și tuturor celorlalte materiale puse la dispoziție de instituțiile participante la proiect – biblioteci, muzee, arhive ș.a. - din județul Dolj și regiunea Vratsa (Bulgaria). Centrul Transfrontalier de Informații și Comunicații Dolj-Vratsa promovează oportunitățile comune de afaceri, parteneriatele publice la toate nivelurile, dar și schimburile sociale și culturale între comunitățile din Dolj și Vratsa.

Scoala „Cornetti” a fost prima instituţie de învăţământ muzical craiovean, inaugurată, în toamna anului 1911, prin punerea în valoare a generoasei donaţii făcute de familia Elefterie Crăciun-Cornetti si Elena Cornetti, născută Zissi. Povestea începe la cumpăna dintre două secole, cu doi oameni hotărâţi care au avut un gând frumos: să facă în urbea Craiovei o scoală de muzică. Elena si Elefterie Cornetti, nostalgici ai mecenatului de mare epocă, amintind de amploarea si însemnătatea inaugurală a unor danii domnesti, si-au lăsat întreaga avere Primăriei orasului pentru ca aceasta să întemeieze o instituţie de învăţământ muzical, cum, la vremea aceea mai existau doar la Bucuresti si Iasi. În toamna lui 1911, Scoala de muzică „Elefterie si Elena Cornetti, născută Zissi” îşi deschide, în cadru festiv, porţile. Pornind cu numai sase clase si câţiva profesori inimosi, Scoala si-a extins de-a lungul timpului sfera de activitate, incluzând artele plastice, teatrul, coregrafia, fotografia si cinematografia. Numărul claselor si numărul elevilor a crescut constant încât astăzi peste 400 de elevi îsi desăvârsesc educaţia artistică în cadrul Scolii „Cornetti”. Şcoala „Cornetti” iniţiează şi desfăşoară programe de învăţământ în domeniul educaţiei permanente, culturii tradiţionale şi al creaţiei populare urmărind cu consecvenţă: – stimularea creativităţii şi a talentului; – cultivarea valorilor clasice, a autenticităţii creaţiei populare contemporane precum şi artei interpretative neprofesioniste în: muzică vocală şi instrumentală, coregrafie (dans clasic şi dansuri populare), teatru (actorie), arte vizuale (grafică, pictură, artă cinematografică); – dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judeţean, naţional şi internaţional; – conservarea, valorificarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii locale, precum şi ale patrimoniului cultural naţional şi universal.