Statuie

Hotărărea de a se ridica o statuie lui Ioan Maiorescu a fost luată în anul 1909. Fondurile necesare realizării statuii au fost obţinute prin subscripţie publică, numele donatorilor fiind publicate în Revista Ramuri.  Realizarea bustului lui Ioan Maiorescu (bronz) a fost încredinţată sculptorului Ion Iordănescu. Lucrarea a fost terminată în anul 1911 iar inaugurarea a avut loc la 7 ianuarie 1913. Aşezată iniţial în Parcul Bibescu, în 1928 va fi mutată în faţa Colegiului Naţional "Carol I", iar după cutremurul din 1977 pe scuarul din faţa Colegiului Naţional "Elena Cuza". Bustul este lucrat din bronz, iar soclul este construit din piatră de Câmpulung. Din stânca ce formează soclul se desprinde un tors bărbătesc (simbolul timpului) şi cu ambele braţe înfăşoară cu o draperie umerii bustului. Pe soclul de piatră al statuii este săpată inscripţia: "Lui loan Maiorescu 1811-1864, apostol al ideilor naţionale în trei ţări române", iar pe spatele soclului este scris un paragraf dintr-o cuvântare a marelui diplomat român Sursa: memorielocala.aman.ro  Foto:Bogdan Dănescu

Bustul pictorului Theodor Aman, operă a sculptorului Ion Jalea, a fost executat în bronz în anul 1962. Bustul, ce îl înfățișează pe Theodor Aman ținând pensula în mâna dreaptă și paleta de pictură în mâna stângă, este amplasat în curtea din fața Muzeului de Artă din Craiova, găzduit în Palatul Jean Mihail. Pe soclul bustului este săpată inscripția: “Theodor Aman 1831-1891”, în timp ce în partea dreaptă a acestuia se află semnătura sculptorului. Bustul lui Theodor Aman a fost prins și el în proiectul de consolidare și restaurare ale Palatului Jean Mihail, inițiate la sfârșitul anului 2009. Cu această ocazie, bustul a fost curățat, iar fundația, soclul și placajul din travertin au fost refăcute. Sursa: http://www.monumenteoltenia.ro Foto: http://www.monumenteoltenia.ro

Bustul a fost realizat de sculptorul craiovean Marcel Voinea și a fost dezvelit în anul 2014 în prezența oficialităților și a cetățenilor de rând din Craiova.  Bustul a fost realizat în semn de recunoștință pentru contribuția adusă la dezvoltarea orașului Craiova, în special la înființarea Universității și a Filarmonicii Oltenia.  Bustul regelui Mihai I este amplasat în Piața Drapelului National, Craiova. Sursa: audiotravelguide.ro  Foto: Bogdan Dănescu

Monumentul este ridicat în memoria lui Petre Ivanovici (4 septembrie 1898, Băilești – 1 februarie 1936, Cornereva), unul dintre cei mai cunoscuți aviatori români din perioada interbelică. A fost instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române (militar) din Tecuci și la școala civilă de zbor a ARPA. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Sursa: audiotravelguide.ro

Ansamblu sculptural este situat pe faleza Dunării, pe poziţiile fostei baterii de artilerie "Ştefan cel Mare", din primăvara anului 1877. Este o creaţie originală a sculptorului Bucur Pavel şi a fost dezvelit la 21 august 1980. Alcătuit din două elemente distincte, soclu şi grup statuar, monumentul impresionează mai ales prin înălţimea totală (15 m) şi prin suprafaţa basoreliefurilor (25 m. p.). Soclul, din travertin, de formă paralelipipedică, prezintă ample basoreliefuri cu scene ale trecerii Dunării, la 1877, de către armata română; la partea superioară a acestuia sunt încrustaţi anii centenarului independenţei: "1877-1977". Grupul statuar este lucrat în piatră albă şi înfăţişează simbolic trei ostaşi, aparţinând principalelor arme implicate în acest război şi anume: un artilerist ce ţine în mână un drapel, un vânător cu arma la picior şi un dorobanţ care sună din goarnă atacul. Sursa: danube-bike.eu

Considerat primul monument public ridicat în Craiova, a fost inaugurat la 8 decembrie 1918. Este amplasat în curtea Bisericii Sfânta Treime - ctitorită de Dumitrana Ştirbei stolniceasa (soţia marelui stolnic Constantin Ştirbei, fost caimacam al Craiovei în anul 1741) - vis-a-vis de Colegiul Naţional "Carol I".  Monumentul a fost executat de sculptorul francez Jean Lecomte du Nouy în 1907 şi a fost turnat în bronz de Varbedienne. Monumentul îl reprezintă pe domnitor în picioare, purtând pe umeri o mantie domnească, iar pe piept mai multe decoraţii. În mâna dreaptă domnitorul ţine un pergament pe care scrie: "Vouă am încredinţat apărarea ţării şi a destinelor noastre”. La picioarele sale este un tânăr care ţine în mână o seceră, iar în cealaltă un snop de grâu. De asemenea, este un vultur cu aripile pregătite pentru zbor. Mai sunt câteva basoreliefuri, pe soclul statuii, reprezentând România, o carte pe care sunt înscrise actele importante din istoria ţării la care a luat parte domnitorul, o hartă reprezentând câmpia Dunării, de la Drobeta Turnu Severin la Brăila şi alte elemente.  Domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei s-a născut la Craiova, în august 1799 şi a murit la Nizza, la 12 aprilie 1869. A domnit între ian. 1949 - 29 oct. 1853 şi 5 oct. 1854 - 25 ian 1856. S-a confruntat cu greutatea întreţinerii armatelor ruso-turce şi puterea comisarilor extraordinari. A obţinut retragerea lor în 1851. A construit Teatrul din Bucureşti, a redeschis multe şcoli, închise în timpul Revoluţiei de la 1848 şi a îmbunătăţit dispoziţiile Regulamentului Organic pentru ţărani. În 1853 s-a retras la Viena , din cauza ocupaţiei ruseşti şi a revenit în 1854 la domnie, sub ocupaţie austriacă, având multe restricţii. După Congresul de la Paris (1856) domnia sa nu s-a mai prelungit. Sursa: memorielocala.aman.ro Foto: Bogdan Dănescu

Monumentul eroilor călăfețeni din primul război mondial, operă a sculptorului Dumitru Măţăoanu a fost inaugurat la 7 noiembrie 1923, prilej cu care au fost distribuite şi titlurile de proprietate veteranilor din Campania 1916-1918 şi văduvelor de război. Monumentul reprezintă un soldat din Primul Război Mondial. Sursa: audiotravelguide.ro

Monumentul “Eugeniu Carada” din Craiova este un monument de for public amplasat în scuarul cunoscut sub numele de “Fântâna lui Romanescu” din Craiova (astăzi în apropierea Casei Studenților, la intersecția străzilor Arieș, C. D. Fortunescu și Eugeniu Carada). Opera din 1936 a sculptorului Mihai Onofrei este un omagiu adus personalității marelui economist, om politic și gazetar craiovean Eugeniu Carada. Sursa: http://www.monumenteoltenia.ro  Foto: Bogdan Dănescu

Monumentul "Fraţii Buzeşti", operă a sculptorului Boris Caragea, se află amplasat în colţul Grădinii Trandafirilor sau a Băniei, în apropierea Caselor Băniei, cu faţa către Colegiul Naţional " Fraţii Buzeşti". Lucrarea îi reprezintă pe Preda, Stroe şi Radu Buzescu. Pe soclul statuii stă scris: “Preda, Stroe şi Radu Buzescu, căpitani în oastea lui Mihai Viteazul (1593-1601). Cinste şi recunoştinţă veşnică înaintaşilor eroici care au luptat cu neînfricare pentru liberate, unitate şi neatîrnare, punând temelii trainice edificiului României socialiste”. Bibliografie: Firan, Florea, Firescu, Alexandru. - Craiova.- Bucureşti: Sport Turism, [1982], p.82 Magda Buce Răduţ.- Trecutul în Craiova de astăzi. – Craiova: Sim Art, 2008, p.184 Sursa: memorielocala.aman.ro

Monumentul Tudor Vladimirescu din Craiova este un monument de for public de interes local, operă a sculptoriței franceze de origine română Margareta Cosăceanu-Lavrillier. Lucrarea în bronz, donată municipiului Craiova de către artistă, a fost inaugurată în anul 1960. Monumentul este amplasat în scuarul din fața Facultății de Agronomie, privind către Grădina Mihai Bravu și, dincolo de ea, către Casa Glogoveanu – fostul sediu al Tribunalului Craiova, în care conducătorul Revoluției de la 1821 a locuit. Pe soclul statuii se află o plăcuță cu litere aplicate: „Tudor Vladimirescu 1780-1821”. Sursa: www.monumenteoltenia.ro

Ideea unei statui la Craiova a marelui voievod, care este legat de oraș şi prin faptul că a deţinut dregătoria de mare ban înainte de a fi domnitor, datează de la începutul secolulul 20. În 1913 s-a constituit un comitet de iniţiativă pentru ridicarea unui monument închinat lui Mihai Viteazul la Craiova. În 1927, societatea „Prietenii Ştiinţei“ propunea ca loc de amplasament Piaţa Unirii. În 1933 s-au adresat Primăriei Capitalei cu rugămintea de a muta statuia lui Mihai Viteazul la Craiova, în cazul în care la Bucureşti se va ridica una mai mare. Sculptorul D. Pavelescu-Dimo pregătise o machetă pentru realizarea unui monument deosebit de frumos închinat marelui voievod, care însă nu s-a materializat. Din păcate, craiovenii au trebuit să aştepte mulţi ani până să vadă pusă pe amplasament actuala statuie, după ce stătuse mulţi ani în curtea Muzeului de Artă, din diverse motive. Statuia a fost adusă la Craiova în 1974, dar a stat demontată până în 1990 în spatele Muzeului de Artă. În 1990 a fost ridicată în centrul orașului, în Piața Unirii în apropiere de Prefectură și cu fața spre apus. Între anii 2004-2008, cu ocazia reamenajării centrului orașului a fost mutată în marele parc dintre Prefectură și Biserica istorică Sfânta Treime, cu fântâni arteziene ample în fața îndreptată spre răsărit Sursa: audiotravelguide.ro; http://vladimirrosulescu.blogspot.com

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost executată în 1912, de către sculptorul italian Raffaello Romanelli. Sculptorul a turnat în bronz două exemplare ale statuii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), una pentru Iaşi, cealaltă fiind adusă la Craiova în anul 1912. Amplasată, în 1935, în faţa hotelului "Minerva", va fi inaugurată abia în 1939, pentru ca un an mai târziu, să fie mutată, în plin centrul oraşului, pe latura dinspre nord a grădinii "English Park", în faţa actualului Palat al Primăriei. Statuia îl reprezintă pe domnitor în picioare, drept, cu sabia ţinută cu ambele mâini, într-un gest ce sugerează ideea de hotărâre şi demnitate. Pe soclu, pe ambele laturi, dreapta şi stânga, se află inscripţionate texte cu descrierea măsurilor luate de Alexandru Ioan Cuza în timpul domniei sale. Sursa: memorielocala.aman.ro

Statuia din bronz, operă a sculptorului Mircea Spătaru, a fost amplasată în faţa clădirii liceului ce poartă numele lui Carol I în decembrie 2007. Foto: audiotravelguide.ro